Tată și fiu, coechipieri în Liga a 4-a arădeană

Andras și Sebastian Mako. Tată și fiu. Atacant și mijlocaș. Împreună la fosta divizionară C, Crișul Chișineu Criș.

”Bandi”, așa cum e cunoscut Andras Mako, e una din figurile legendare în fotbalul arădean. Are 42 de ani, dar ia poarta la țintă mai precis decît mulți tineri. Își amintește cu precizie cînd a început fotbalul: ”Pe 5 august 1978. Aveam 11 ani, am mers la Victoria Chișineu Criș, iar primul meu antrenor a fost regretatul Gheorghe Bradea, zis Moșul”. Avea să sufere o dublă fractură de tibie și peroneu, într-un meci cu Unirea Sîntana, dar a strîns din dinți și a mers mai departe.

A jucat la Olimpia Pădureni, Steaua Grăniceri, iar în 1987 a trecut la Victoria Șepreuș. ”Aici, fotbalul mi-a dat casă, masă și nevastă”, rememorează Bandi. A mai jucat la Victoria Berechiu și Recolta Apateu, pe ultima promovînd-o în Liga a 4-a.

De doi ani, a revenit la prima dragoste, la formația din Chișineu Criș. Aici are bucuria rară de a fi coechipier cu fiul său, Sebastian, promovat în primăvară de la echipa de juniori de fostul utist Gheorghe Vânătoru. „Juniorul a venit cu mine, la pachet, de la Apateu. Nu pot fi decît fericit că-mi calcă pe urme. La noi în familie, fotbalul se mănâncă pe pâine, cum se spune. Noroc cu soția, Mariana, care știe că pentru fotbal îmi dau viața”, recunoaște seniorul.

Tatăl i-a admirat pe Mario Kempes și Gheorghe Hagi. Joacă în atac. Fiul e fanul lui Cristiano Ronaldo și evoluează în linia de mijloc. ”Colaborăm bine. Văd că vrea să mă urmeze și în cariera de arbitru”, observă Andras Mako.

”O să joc cât mă țin balamalele. De multe ori, mă enervez când îi văd pe tineri că se tot plâng de probleme. La un meci, eram conduși cu 3-0. Am intrat în teren în repriza a doua și în 20 de minute s-a făcut 3-3” – Andras Mako, atacant Crișul Chișineu Criș.